PROZAÍSM s. n. caracterul a ceea ce este prozaic; (p. ext.) platitudine, banalitate. (< fr. prosaïsme) Vezi definitia »

PLEOMORFÍSM s. n. 1. polimorfism. 2. concepție care susține variabilitatea morfologiei bacteriilor. (< fr. pléomorphisme) Vezi definitia »

APOLOGÍSM s. n. discurs cu nuanță ironică, în care oratorul face adversarului o concesie fără valoare. (< apologie + -ism) Vezi definitia »

CONGREGAȚIONALÍSM s. n. mișcare protestantă din Anglia, care revendica autonomia bisericilor locale față de stat și nega ierarhia ecleziastică. (< fr. congrégationalisme) Vezi definitia »

CABOTINÍSM s.n. Cabotinaj. [< fr. cabotinisme]. Vezi definitia »