INSTRUMENTÁȚIE s. f. 1. repartizare a sonorităților unei compoziții orchestrale pe diferite instrumente; orchestrație. 2. ramură a muzicii care studiază posibilitățile tehnice și expresive ale instrumentelor muzicale. 3. ansamblu de instrumente sau de aparate care echipează o instalație (de rafinare). (< fr. instrumentation) Vezi definitia »

NARATOLOGÍE s. f. studiul artei narațiunii. (< engl. narratology) Vezi definitia »

SAPONIFICÁȚIE s. f. saponificare. (< fr. saponification) Vezi definitia »

MICROFOTOCÓPIE, microfotocopii, s. f. Copie fotografică de dimensiuni foarte mici, obținută prin microfotografie. – Din fr. microphotocopie. Vezi definitia »

PREOCUPÁȚIE, preocupații, s. f. (Înv.) Preocupare. [Pr.: pre-o-] – Din fr. préoccupation. Vezi definitia »