SOCRATÍSM s. n. orientare a gândirii filozofice spre subiect, spre om, spre problemele gnoseologice și morale, proprie lui Socrate, care considera că adevărul poate fi descoperit prin reflecție filozofică și prin maieutică. (< Socrate + -ism) Vezi definitia »

AMATORÍSM s.n. Practicare a unui sport, a unei arte etc. ca amator și nu ca profesionist. [< amator + -ism, cf. fr. amateurisme]. Vezi definitia »

ARHAÍSM s. n. cuvânt, construcție, expresie învechită, ieșită din uz. (< fr. archaïsme) Vezi definitia »

MONTANÍSM s.n. Doctrină mistică religioasă a unei secte din primele secole creștine, care propovăduia ascetismul și submina ierarhia bisericească. [Cf. fr. montanisme, montanismo < Montanus – frigian, preot al zeiței Cibele, convertit la creștinism]. Vezi definitia »

CULTURALÍSM s. n. 1. preocupare culturală. 2. școală americană de antropologie care admite ca esențială specificitatea culturii, considerată ca obicei al grupului social, în opoziție cu natura. ◊ curent care pune accentul, în ce privește formarea personalității, pe rolul factorilor de mediu socioculturali. (< fr. culturalisme) Vezi definitia »