MENINGÍSM s. n. sindrom caracterizat prin aceleași manifestări întâlnite în meningită. (< fr. méningisme) Vezi definitia »

PSITACÍSM s. n. 1. tulburare de vorbire în repetarea mecanică a celor auzite sau citite, fără a le înțelege. 2. (fig.) imitație, maimuțăreală. (< fr. psittacisme) Vezi definitia »

METACRONÍSM, metacronisme, s. n. Eroare de dată prin postdatare. – Din fr. métachronisme. Vezi definitia »

NEOTOMÍSM s.n. Curent filozofic idealist-obiectiv contemporan, care reînvie doctrina scolastică a lui Toma d'Aquino și prin care se încearcă concilierea științei cu religia; neoscolastică. [Cf. fr. néo-thomisme]. Vezi definitia »

MESIANÍSM s.n. Credință într-un mântuitor divin al lumii, care apare în dogmele mozaice și creștine; curent filozofic idealist, bazat pe idei mistice-religioase, mesianice. ♦ Atitudine profetică. [< fr. messianisme, cf. ebr. Mesia – mântuitor]. Vezi definitia »