sorúică, sorúice, s.f. (reg.) surioară. Vezi definitia »

pofídă (pofíde), s. f. – Ciudă. – Var. Mold. pohidă, prohită. Origine nesigură. După Cihac, II, 238, din pol. pochyba „greșeală”, cf. sb. himba „vicleșug”. Relația cu hîtru (Scriban) nu este convingătoare. – Der. împrohita, vb. (a disprețui), Mold., înv. Vezi definitia »

írcă, irci, s.f. (reg.) caiet. Vezi definitia »

FRANCEÍNĂ s.f. (Chim.) Colorant cu mare stabilitate la lumină, care vopsește mătasea în diferite nuanțe de roșu. [< fr. francéine]. Vezi definitia »

CIANÓZĂ s.f. Colorare în albastru a pielii, provocată de scăderea concentrației oxigenului din sânge. [< fr. cyanose, cf. gr. kyanos – albastru]. Vezi definitia »