MOJICÍE, mojicii, s. f. Faptă, purtare sau vorbă de mojic (1); obrăznicie, grosolănie, bădărănie, mitocănie. – Mojic + suf. -ie. Vezi definitia »

MOMẤIE, momâi, s. f. 1. Schelet de lemn înfășurat în paie și acoperit de zdrențe, înfățișând un om, care este pus pe un teren cultivat pentru a speria și alunga păsările și animalele sălbatice dăunătoare; sperietoare, măgăoaie. 2. Fig. Epitet dat unei ființe urâte. ♦ Mogâldeață. 3. (Înv.) Semn care se pune la hotarul unei moșii; semn de aliniere. – Et. nec. Vezi definitia »

INTERATRÁCȚIE s.f. (Biol.) Atracție reciprocă (între fenomenele elementare ale vieții animale). [< fr. interattraction]. Vezi definitia »

RADIOSTÁȚIE s.f. Stație de radioemisiune. [Gen. -iei, var. radiostațiune s.f. / cf. it. radiostazione, fr. radiostation, engl. radiostation]. Vezi definitia »

CITOSCOPÍE s.f. Citodiagnostic. [< fr. cytoscopie, cf. gr. kytos – celulă, skopein – a privi]. Vezi definitia »