Definita cuvantului oblăduire
OBLĂDUÍRE, oblăduiri, s. f. (Înv. și pop.) Acțiunea de a (se) oblădui și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Organ de conducere, autoritate (de stat), stăpânire. – V. oblădui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu oblăduire
ÎNȚELÉGERE, înțelegeri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) înțelege și rezultatul ei. ♦ (Înv.) Pricepere, iscusință, inteligență, rațiune. 2. Bunăvoință, compasiune față de situația (grea a) cuiva. 3. Comuniune de idei, de sentimente; acord, învoială, învoire. 4. Pace, armonie1. – V. înțelege. Vezi definitia »
UTILIZÁRE, utilizări, s. f. Faptul de a utiliza. – V. utiliza. Vezi definitia »
UȘCHÍRE, ușchiri, s. f. Acțiunea de a se ușchi. - V. ușchi. Vezi definitia »
DOZÁRE s.f. Acțiunea de a doza și rezultatul ei; dozaj. [< doza]. Vezi definitia »
REAJUSTÁRE, reajustări, s. f. Acțiunea de a reajusta și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reajusta. Vezi definitia »