MARÍTIM, -Ă adj. Care aparține, care este în legătură cu navigația pe mare; care este lângă mare. ◊ Putere maritimă = stat cu o flotă puternică. [Cf. fr. maritime, lat. maritimus]. Vezi definitia »

SEÍM s. n. parlament în Polonia și Finlanda. (< pol. sejm) Vezi definitia »

AEROMARÍTIM, -Ă adj. aeronaval. (< fr. aéromaritime) Vezi definitia »

HIDRONÍM s. n. nume de apă. (< fr. hydronyme) Vezi definitia »

PORENCHÍM s. n. țesut vegetal poros. (< fr. porenchyme) Vezi definitia »