lógică s. f. – Raționament corect. – Var. (înv.) loghica. Fr. logique și mai înainte (sec. XVIII) din ngr. λογιϰή. – Der. logic, adj., din fr. logique. nelogic, adj. (ilogic). Vezi definitia »

GÚBĂ, gube, s. f. (Reg.) Sarică; suman (mițos). – Din magh. guba. Vezi definitia »

PRÓZĂ s. f. 1. mod de exprimare care nu este supus regulilor de versificație; scriere în acest mod. 2. totalitatea operelor în proză (1) ale unui scriitor, ale unui popor etc. 3. (fig.) platitudine, banalitate, fapt comun. (< fr. prose, lat. prosa) Vezi definitia »

DIAGENÉZĂ s. f. totalitatea transformărilor suferite de rocile sedimentare după depunerea lor sub acțiunea apelor în circulație. (< fr. diagenèse) Vezi definitia »

MEGADÍNĂ s. f. unitate de măsură pentru forță, egală cu un milion de dine. (< fr. mégadyne) Vezi definitia »