EPICURIÁN, -Ă, epicurieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de epicurism, care aderă la epicurism; epicureic, epicureu. 2. S. m. și f. Adept al epicurismului; epicureu. ♦ (Fam.) Persoană care caută plăcerile alese, rafinate, spirituale; (depr.) persoană înclinată spre plăceri. [Pr.: -ri-an] – Din fr. épicurien. Vezi definitia »

HOBBESIÁN HOB-SI-/ adj., s. m. f. (adept) al hobbesianismului. (< engl. hobbesian) Vezi definitia »

SARMAȚIÁN s.n. Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei, caracterizat prin faună de gasteropode, lamelibranhiate, foraminifere etc. Vezi definitia »

ORGANICIÁN, -Ă adj., s.m. și f. 1. Organicist. 2. Specialist în chimia organică. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. organicien]. Vezi definitia »

XILÁN s. m. polizaharidă din celulele lignificate ale lemnului, din paie etc. (< fr. xylane, germ. Xylan, engl. xylan) Vezi definitia »