Definita cuvantului normalitate
NORMALITÁTE s.f. Stare normală. ♦ (Chim.) Concentrație a unei soluții în comparație cu aceea a unei soluții normale. [Cf. fr. normalité].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu normalitate
JUVÉTE, juveți, s. m. Nume generic dat peștilor mărunți. ◊ (Fam.) Epitet dat oltenilor. – Et. nec. Vezi definitia »
SPECIALITÁTE s. f. 1. ramură anumită a unei științe, a tehnicii etc. care constituie obiectul unor studii speciale pentru cineva. ♦ de ~ = care aparține unei anumite specialități; (despre persoane) specialist într-o anumită ramură de activitate. 2. gen, categorie specifică. ◊ produs, preparat obținut după o rețetă specială. (< fr. spécialité, lat. specialitas) Vezi definitia »
COMPLETAMÉNTE adv. (în mod) complet. (< it. completamente, fr. complètement) Vezi definitia »
IMPURITÁTE, impurități, s. f. 1. Lipsă de puritate, de curățenie. ♦ Stare a unui mediu cu toxicitate ridicată, cu microbi etc. 2. Corp sau substanță străină care se găsește în masa altui corp sau a unui material (și a cărei prezență determină modificarea proprietăților materialului). – Din fr. impureté, lat. impuritas, -atis. Vezi definitia »
ȘUȘLÉTE, șușleți, s. m. (Reg.) Codârlă (la căruță). – Et. nec. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z