Definita cuvantului obiectitate
OBIECTITÁTE s.f. (În filozofia lui Schopenhauer) Forma sub care lucrul în sine, realul, apare ca obiect. [Cf. germ. Objektität, fr. objectité].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obiectitate
SONICITÁTE s. f. Ramură a mecanicii care se ocupă cu transmiterea prin vibrații și prin unde elastice longitudinale a energiei sau a puterii mecanice în masa corpurilor lichide și a corpurilor solide. – Sonic + suf. -itate. Vezi definitia »
civilmente Vezi definitia »
ELIGIBILITÁTE s. f. 1. faptul de a fi eligibil. 2. drept de a fi ales într-o funcție sau într-un organ reprezentativ. (< fr. éligibilité) Vezi definitia »
hârjeáte sf. pl. (înv.) tăblițe de joc. Vezi definitia »
ANIMALITÁTE s. f. stare, comportare de animal; (fig.) lipsă de simțire, de omenie. (< fr. animalité, lat. animalitas) Vezi definitia »