Definita cuvantului obligație
OBLIGÁȚIE s.f. 1. Datorie; angajament, îndatorire. ♦ Obligațiune (2) [în DN]. ♦ Act prin care cineva se obligă sau este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 2. Datorie morală; motiv de recunoștință. [Gen. -iei, var. obligațiune s.f. / cf. lat. obligatio, fr. obligation, rus. obligațiia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obligație
ADÓPȚIE, adopții, s. f. Faptul de a adopta (1); înfiere. [Var.: adopțiúne s. f.] – Fr. adoption (lat. lit. adoptio, -onis). Vezi definitia »
ELECTROLITEMÍE s. f. prezența electroliților în plasma sangvină. (< fr. électrolytémie) Vezi definitia »
METEOROPATÍE, meteoropatii, s. f. (Med.) Denumire generică pentru afecțiunile cauzate sau influențate de fenomenele meteorologice. [Pr.: -te-o-] – Din fr. météoropathie. Vezi definitia »
SEMINOLOGÍE s.f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul semințelor. [Gen. -iei. / cf. lat. semen – sămânță, gr. logos – studiu]. Vezi definitia »
șporgáție s.f. sg. (reg.) lapte acru de proastă calitate. Vezi definitia »