Definita cuvantului obligație
OBLIGÁȚIE s.f. 1. Datorie; angajament, îndatorire. ♦ Obligațiune (2) [în DN]. ♦ Act prin care cineva se obligă sau este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 2. Datorie morală; motiv de recunoștință. [Gen. -iei, var. obligațiune s.f. / cf. lat. obligatio, fr. obligation, rus. obligațiia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obligație
GERONTOFILÍE s. f. 1. dragoste față de bătrâni. 2. perversiune prin atracția sexuală față de persoane în vârstă. (< fr. gérontophilie) Vezi definitia »
RÁȚIE s. f. 1. cantitate de hrană, apă etc. fixată pe un timp determinat; porție. 2. (mat.) număr constant egal cu diferența, respectiv câtul, a doi termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice, respectiv geometrice. (< fr. ration, lat. ratio) Vezi definitia »
CANCELÁȚIE s. f. anulare a unui act diplomatic prin trasarea unor bare dispuse în cruce. (< it. cancellazione) Vezi definitia »
PIRATERÍE s.f. Îndeletnicirea piraților; jaf, tâlhărie pe mare. ◊ Piraterie aeriană = act de amenințare și violență săvârșit asupra echipajului unui avion pentru a-i deturna itinerarul. [Gen. -iei. / cf. fr. piraterie]. Vezi definitia »
ANHIDROMIELÍE s. f. lipsa lichidului cefalorahidian. (< fr. anhydromyelie) Vezi definitia »