BLÓCHAUS, blochausuri, s. n. (Rar) Bloc (3). – Din germ. Blockhaus. Vezi definitia »

BERZELIUS [bærsélius], Jöns Jacob, baron (1779-1848), chimist și mineralog suedez. Prof. univ. la Stockholm. Unul dintre creatorii chimiei moderne. A izolat numeroase elemente: seleniul, siliciul, toriul, titanul și a introdus notațiile prin simboluri chimice, precum și noțiunile de izomerie, alotropie, cataliză ș.a. În 1814, a publicat o tabelă de mase atomice (de echivalenți) pe baza teoriei electrochimice a afinității chimice (teoria dualistă), pe care a elaborat-o în 1812. Vezi definitia »

ARCTURUS [s.pr.! – CM] (< gr. arkturos, din arktos „urs” si oura „coada”, ASTR.) una din cele mai luminoase stele din emisfera boreală. Face parte din constelația Boarul și este de mărimea stelară zero. Vezi definitia »

ELECTROTÓNUS s. n. stare de tensiune a unui nerv sau mușchi produsă prin excitații electrice. (< fr. électrotonus) Vezi definitia »

avelo mannus! expr. (țig.) vine omul! Vezi definitia »