Definita cuvantului obor
OBÓR1, oboare, s. n. 1. (Reg.) Loc (împrejmuit) unde se ține un târg de vite, de fân, de lemne; târg de vite; p. ext. piață. 2. (Pop.) Împrejmuire pentru vite; țarc, ocol, staul. ♦ Loc îngrădit în jurul casei sau în apropierea ei, parte a curții unde se țin unelte agricole, nutreț pentru vite etc. – Din bg., scr. obor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu obor
GABOR, gaborii, s.m. Politist (peior. in Ardeal) Vezi definitia »
preștiutór, -oáre, s.m. și f. (înv.) persoană având facultatea de a prevedea, de a presimți evenimentele viitoare. Vezi definitia »
VULCANIZATÓR, -OÁRE s. m. f. muncitor specialist în vulcanizare. (< vulcaniza + -tor) Vezi definitia »
ELABORATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care elaborează (ceva). (< fr. élaborateur) Vezi definitia »
MONITÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Elev care, în anumite sisteme de învățământ, este pus să învețe sau să supravegheze un număr de elevi, colegi de ai săi. 2. Supraveghetor (mai ales în munca expusă radiațiilor ionizate). // s.n. Titlu al anumitor ziare sau publicații periodice. [< fr. moniteur, cf. lat. monitor]. Vezi definitia »