Definita cuvantului obor
OBÓR2, oboare, s. n. Împrejmuire de nuiele sau de stuf făcută într-o apă curgătoare pentru a prinde și a păstra peștele viu; spațiul din interiorul acestei împrejmuiri. – Din rus. obor „șnur”.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu obor
PENALIZATÓR, -OÁRE, penalizatori, -oare, adj. Cu caracter de penalizare. – Penaliza + suf. -tor. Vezi definitia »
sălășluitór, sălășluitoáre, adj., s.m. și f. (înv.) 1. (adj.; s.m. și f.) (persoană) care sălășluiește, locuiește, trăiește într-un anumit loc; locuitor. 2. (adj.; despre așezări) care se află, care este situat într-un anumit loc. 3. (adj.; s.m. și f.) (persoană) care petrece noaptea la cineva, care rămâne la cineva. 4. (s.m. și f.) persoană care găzduiește pe cineva, care ia pe cineva în gazdă. Vezi definitia »
INCRIMINATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Care incriminează; acuzator. [Cf. fr. incriminatoire]. Vezi definitia »
OBLIGATÓR, -OÁRE adj. v. obligatoriu. Vezi definitia »
TEHNICOLÓR, -Ă adj. (Despre filme; adesea s.n.) În care culorile nu se formează în timpul revelării, ci sunt imprimate în pozitivul final; în culori, colorat. [Cf. germ. technikolor]. Vezi definitia »