POÉTIC, -Ă adj. 1. Propriu, caracteristic poeziei, de poezie. ◊ Artă poetică v. artă; licență poetică v. licență. 2. (Fig.) Propriu a inspira un poet; (p. ext.) încântător, minunat. // s.n. Categorie estetică desemnând genul poetic. [Pron. po-e-, pl. -ci, -ce. / < lat. poeticus, cf. fr. poétique]. Vezi definitia »

LÉSBIC, -Ă adj. lesbian. (< germ. lesbisch) Vezi definitia »

ORTOÉDRIC, -Ă adj. (despre cristale) cu planurile coordonate perpendiculare între ele. (< fr. orthoédrique) Vezi definitia »

LIMNÉTIC, -Ă adj. (Despre organisme vegetale) Care trăiește în lacuri, bălți sau locuri mlăștinoase. [Cf. germ. limnetisch]. Vezi definitia »

Htonic (χθδνιος -pământesc) este un termen care în mitologie se referă la specificul unor divinități, fie de obârșie telurică, fie cu sediul subteran și în orice caz legate de cultul pământului; astfel Gaia este o divinitate htonică prin excelență, dar și zeii infernali, ca Hades, sau agrari, ca Demetra. Vezi definitia »