LAPIÁZ s.n. Suprafață calcaroasă pe care s-a format o rețea deasă de lapiezuri; câmp de lapiezuri. [Pron. -pi-az. / < fr. lapiaz]. Vezi definitia »

PERICLÁZ s. n. Oxid de magneziu natural, cristalizat. – Din fr. périclase. Vezi definitia »

IAZ, iazuri, s. n. 1. Lac artificial format prin stăvilirea cu baraj de pământ sau prin abaterea unui curs de apă și destinat creșterii peștilor sau folosit pentru irigații, morărit etc. 2. Lac mic natural, format în albia unui râu, prin adunarea apei într-o adâncitură de teren. 3. Zăgaz (la un heleșteu). – Din sl. jazŭ. Vezi definitia »

BIOGÁZ s. n. Gaz rezultat în procesul de fermentare a materiei organice și folosit drept combustibil; biometan. [Pr.: bi-o-] – Din germ. Biogas. Vezi definitia »

DIABÁZ s.n. (Geol.) Rocă vulcanică, de culoare verzuie sau cenușie, în care mineralele componente sunt de obicei transformate. [Pron. di-a-. / < germ. Diabas, fr. diabase]. Vezi definitia »