ȚOPÍCĂ, țopici, s. f. (Fam.) Țopișoară. – Țoapă + suf. -ică. Vezi definitia »

MLÁDĂ, mlăzi, s. f. 1. Mlădiță (1). 2. (Colectiv) Vegetație arborescentă; lăstăriș; desiș; pădure tânără și deasă. – Din sl. mladŭ bg. mlada. Vezi definitia »

șváncă² s.f. (reg.) rachiu slab, apă chioară. Vezi definitia »

páncovă, páncove, s.f. (reg.) 1. gogoașă, minciunea, uscățele. 2. clătită. 3. colțunași. 4. omletă. 5. (la pl.) ouă ochiuri. Vezi definitia »

nisánă, nisáne, s.f. (reg.) semn făcut din spice de grâu răsucite la vârf și așezate din distanță în distanță pe un lan, pentru a delimita postațele la secerători. Vezi definitia »