Particulă din compoziția sângelui. Globula roșie. Vezi definitia »

șiștoácă, șiștoáce, s.f. (reg.) 1. vale îngustă și puțin adâncă, în pantă; jgheab, văiugă. 2. cădere de apă. 3. (despre plutărit) poartă principală a stăvilarului prin care ies buștenii și plutele. Vezi definitia »

APORÉTICĂ s.f. (În filozofia antică) Metodă de a descoperi contradicțiile și dificultățile teoretice în scopul găsirii adevărului sau pentru a fundamenta o îndoială agnostică. [< fr. aporétique, cf. gr. aporein – a se îndoi]. Vezi definitia »

FOLCLORÍSTICĂ s.f. Știință care se ocupă cu studiul creației folclorice; folclor (2). [Cf. germ. Folkloristik, rus. folkloristika]. Vezi definitia »

BLASTOGENÉZĂ s. f. 1. formare a blastulei. 2. reproducere asexuată, la unele organisme, prin înmugurire. 3. teorie potrivit căreia caracterele ereditare se transmit prin plasma germinativă. (< fr. blastogenèse) Vezi definitia »