POLIGONÉE s.f.pl. Poligonacee. [Pron. -e-e, sg. invar. / cf. fr. polygonacées]. Vezi definitia »

EPOPÉE, epopei, s. f. Poem epic de mari dimensiuni în versuri, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, dominate adesea de personaje extraordinare sau supranaturale; epos; p. ext. producție epică de mare amploare. ♦ Șir de fapte eroice și glorioase. – Din fr. épopée. Vezi definitia »

TEODICÉE s. f. Doctrină filozofică-religioasă care încearcă să demonstreze că existența răului, a nedreptății în lume nu infirmă bunătatea divină. [Pr.: te-o-di-ce-e] – Din fr. théodicée. Vezi definitia »

TROHLÉE s. f. articulație în care un os se învârtește în jurul altuia. (< fr. trochlée, lat. trochlea) Vezi definitia »

IDÉE s. f. 1. formă de reflectare, de reprezentare generalizată a realității în conștiință; noțiune, concept. ♦ a avea ~ = a avea cunoștințe (sumare), a fi informat despre... 2. gândire, concepție, fel de a vedea. 3. concepție de bază care se desprinde dintr-o lucrare literară, artistică etc. ♦ gând, opinie, părere, convingere, judecată. ♦ ~ fixă = imagine, gând care revine mereu în mintea cuiva. 4. intenție, plan, proiect. ♦ o ~ (de) = o cantitate mică, puțin. (< fr. idée, lat., gr. idea) Vezi definitia »