PARANTRÓP s. m. australopitec descoperit în Transvaal. (< fr. paranthrope) Vezi definitia »

KINETOSCÓP s.n. Aparat cu ajutorul căruia se poate reconstitui o mișcare, privind printr-o lupă imagini fotografice care se succedă repede. [< germ. Kinetoskop, cf. gr. kinetos – mobil, skopein – a privi]. Vezi definitia »

ELECTROSCÓP s. n. instrument cu care se pun în evidență prezența și felul sarcinilor electrice ale unui corp. (< fr. électroscope) Vezi definitia »

SUPERICONOSCÓP s.n. Tub electronic mult mai sensibil decât iconoscopul. [< fr. supericonoscope]. Vezi definitia »

hop interj. – Exprimă efortul de a sări sau de a ridica o greutate; servește ca îndemn în aceste împrejurări. – Var. hopa(i). Mr. hop. Creație expresivă, cf. alb. hop, germ. hopsen, engl. to hop, tc. hoppaha (după Graur, GS, VI, 330, tc. este etimon al rom. hop așa). – Der. hop, s. n. (salt, săritură; obstacol, groapă; dificultate, neplăcere); hopăi, vb. (a sări, a țopăi); hopină, s. f. (denivelare, groapă); hopuros, adj. (plin de gropi). – Cf. țop. Vezi definitia »