Definita cuvantului oogon
OOGÓN s.n. (Bot.) Cavitate în care se formează oosfera la talofite (alge și ciuperci); oogonium, ovogon. [< fr. oogone, cf. gr. oon – ou, gone – naștere].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu oogon
PATEFÓN s.n. Fonograf asemănător gramofonului, dar fără pâlnie de rezonanță. [< fr. pathéphone, cf. Pathé – firmă care fabrica fonografe]. Vezi definitia »
COLÓN, colonuri, s.n. Porțiune a intestinului gros care se găsește între cec și rect. – Din fr. côlon, lat. colon.
Sursa: DEX '98 Vezi definitia »
ipodiácon (ipodiáconi), s. m. – Diacon adjunct. Gr. ὑποδιάϰονος (DAR; Gáldi 200). Sec. XVIII. Vezi definitia »
CARBOCATIÓN s. m. ion la un atom de carbon având trei covalențe la o sarcină pozitivă, datorită unui deficit de electroni. (< fr. carbocation) Vezi definitia »
EÓN, eoni, s. m. Ansamblul forțelor eterne emanate de o ființă, care fac posibilă acțiunea sa asupra lucrurilor, în filozofia neoplatonicienilor și a gnosticilor. [Pr.: e-on] – Din fr. éon. Vezi definitia »