UNIVERSALÍSM s.n. 1. Caracterul, însușirea a ceea ce este universal; multilateralitate în cunoștințe; universalitate. 2. (Fil.) Denumire dată teoriilor care afirmă existența unei realități ca un tot unic, universal. 3. Direcție idealistă care promovează ideea unei morale unice, general-umane, în cadrul societății. [Cf. fr. universalisme]. Vezi definitia »

SIMBOLÍSM s.n. 1. Curent în arta și literatura universală, de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, care a încercat, cu ajutorul simbolurilor, să stabilească corespondențe între fenomenele universului fizic și cele ale lumii morale, eliberând totodată versul de rigorile tradiționalismului clasic și căutând prin melodie și armonie verbală să-l apropie de muzică. ♦ (În artele plastice) Practicarea unei arte ideiste și sintetiste în spiritul simbolismului literar. 2. Simbolism fonetic = capacitatea structurii fonetice a unui cuvânt de a sugera sau a întări noțiunea pe care o desemnează. 3. Curent filozofic idealist potrivit căruia legătura dintre idei nu presupune raporturi de la cauză la efect, ci de la simbol la obiectul reprezentat de acesta, gândirea reducându-se doar la cunoașterea simbolurilor realității. [< fr. symbolisme]. Vezi definitia »

NEONAZÍSM s. n. curent politic care încearcă să reînvie nazismul. (< it. neonazismo) Vezi definitia »

SIMBOLÍSM s. n. Sistem de simboluri (1), reprezentare prin simboluri. ♦ Spec. Totalitate a simbolurilor proprii unei religii; reprezentare a dogmelor, a preceptelor religioase prin simboluri (1). 2. Curent programatic în literatura și arta universală, constituit la sfârșitul secolului XIX, potrivit căruia valoarea fiecărui obiect și fenomen din lumea înconjurătoare poate fi exprimată și descifrată cu ajutorul simbolurilor; mod de exprimare, de manifestare propriu acestui curent. ◊ Simbolism fonetic = capacitatea structurii fonetice a unui cuvânt sau a unui grup de sunete de a sugera sau de a întări noțiunea pe care o desemnează sau o anumită atitudine față de ea; legătură dintre un sunet sau un grup de sunete și o anumită idee. – Din fr. symbolisme. Vezi definitia »

PERIPATETÍSM s.n. Școală filozofică întemeiată de Aristotel (care obișnuia să poarte convorbiri cu discipolii plimbându-se); peripateticism; aristotelism. [< fr. péripatétisme]. Vezi definitia »