trânjós, -oásă, adj. (reg.) care suferă de hemoroizi; cu trânji. Vezi definitia »

ASPROPOTAMOS, cel mai mare fl. al Greciei; 220 km. Izv. din M-ții Pindului și se varsă în G. Patras (M. Ionică). Se mai numește Akhelóos. Vezi definitia »

BĂLTÓS, -OÁSĂ, băltoși, -oase, adj. Plin de bălți; p. ext. mlăștinos, mocirlos. – Baltă + suf. -os. Vezi definitia »

(ἀποφατικῶς — apofatikos = negând, prin negație; de la ἀποφάσκω — apofasko = a nega)— modalitate de cunoaștere a lui Dumnezeu prin antinomie, adică pe calea negației și pe calea afirmației. Calea apofatică înseamnă cunoașterea lui Dumnezeu prin negație. Dumnezeu este necuprins, nemărginit, incognoscibil pe calea rațiunii; Vezi definitia »

AZIGÓS adj. invar. (Despre o formație anatomică) Impar. ◊ Venă azigos = venă care face legătura dintre cele două vene cave. [Scris și azygos. / < fr. azygos, cf. gr. a – fără, zygos – par]. Vezi definitia »