Definita cuvantului ordin
ÓRDIN s.n. 1. Poruncă; comandă. 2. Comunitate catolică de călugări care se supuneau anumitor reguli; cin, tagmă. ♦ Comunitate de cavaleri călugări din evul mediu. ♦ Societate, asociație în care cineva era primit în semn de onoare. 3. Decorație; distincție conferită de stat. 4. Dispoziție de plată (a unei sume etc.). 5. (Biol.) Grup intermediar între clasă și familie. 6. Sistem de arhitectură ale cărui elemente sunt dispuse și proporționate după anumite reguli, încât să alcătuiască un tot armonios. 7. Rang, categorie. V. ordine. ◊ De prim ordin = de prim rang, excelent. 8. De ordin = de natură..., cu caracter... [< lat. ordo, cf. it. ordine].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ordin
FLORÍN s. m. 1. veche monedă de aur și de argint; fiorin. 2. gulden. 3. (în Anglia) monedă de 2 șilingi. (< germ. Florin, fr. florin) Vezi definitia »
nazareánin, -ă, adj. (înv.) nazarinean. Vezi definitia »
FIORÍN s.n. Monedă de argint în vechiul Imperiu austro-ungar; nume dat diferitelor monede cu circulație în unele țări; florin. [Pron. fio-. / < it. fiorino]. Vezi definitia »
CREPDEȘÍN s. n. crep de mătase cu firul gros. (< fr. crêpe de Chine) Vezi definitia »
CAO XUEQUIN (1715-1783), scriitor chinez. Proză îmbinînd elementele realiste cu cele fantastice de sursă populară („Visul din iatacul roșu”). Vezi definitia »