Definita cuvantului ordinogramă
ORDINOGRÁMĂ s.f. (Cib.) Organigramă funcțională, dedusă din algorigramă, cuprinzând un lanț de operații sau de funcții ce urmează a fi efectuate cu ajutorul programului destinat ordinatorului. [Cf. fr. ordinogramme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ordinogramă
podóiniță (podóinițe), s. f. – Mînzare. Sb., bg. podojnica (Candrea). Vezi definitia »
VOALÚRĂ s.f. 1. Ansamblul velelor unei nave. 2. (Av.) Curbura suprafeței unei parașute deschise; (p. ext.) pânza parașutei. [Pron. vo-a-. / < fr. voilure]. Vezi definitia »
BEȚIVÁNCĂ, bețivance s.f. peior. Femeie care face abuz de băuturi alcoolice. (bețivan + suf. -că) Vezi definitia »
ARÁMĂ, (2) arămuri, s. f. 1. Metal de culoare roșiatică, extrem de maleabil, de ductil și foarte bun conductor electric; cupru. ◊ Expr. A-și da arama pe față = a-și arăta adevăratul caracter (nemairespectând conveniențele sociale, politețea). 2. (La pl.) Obiecte făcute din aramă (1). – Lat. *aramen (= aeramen). Vezi definitia »
NAVÉTĂ1 s. f. 1. suveică. 2. ac special pentru lucrat fileuri. 3. vehicul de transport în comun, grup de vagoane sau garnitură de tren, vapor care circulă regulat, dus și întors, între aceleași localități. ◊ navetă spațială = vehicul spațial cu echipaj, conceput să decoleze și să evolueze ca o navă cosmică, revenind pe pământ prin aterizare. ♦ deplasare dus și întors a aceluiași mijloc de transport, între două localități. ◊ a face naveta = a străbate regulat aceeași distanță în ambele sensuri. 4. ladă standarizată cu care se transportă unele produse alimentare. (< fr. navette) Vezi definitia »