Definita cuvantului organizație
ORGANIZÁȚIE s.f. 1. Asociație, instituție socială care reunește oameni cu preocupări și uneori cu concepții comune, constituită pe baza unui regulament, a unui statut etc. în vederea depunerii unei activități organizate și realizării unor scopuri comune. ◊ Organizație de bază = (ieșit din uz) unitate organizatorică fundamentală a Partidului Comunist Român sau a Uniunii Tineretului Comunist alcătuită din cel puțin trei membri. 2. Orânduire, organizare, ordine, rânduială. [Gen. -iei, var. organizațiune s.f. / cf. fr. organisation, rus. organizațiia, germ. Organisation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu organizație
GONALGÍE s.f. (Med.) Durere în genunchi. [Gen. -iei. / < fr. gonalgie, cf. gr. gony – genunchi, algos – durere]. Vezi definitia »
DEMOCRAȚÍE s.f. Formă de organizare și conducere politică a societății în care puterea supremă este exercitată de popor. [Gen. -iei, var. democrațiune s.f. / < fr. démocratie, it. democrazia, cf. gr. demokratia < demos – popor, kratos – putere]. Vezi definitia »
INSEMINÁȚIE s.f. (Biol.) Inseminare. [Gen. -iei. / < fr. insémination]. Vezi definitia »
INSTRÚCȚIE s.f. 1. Învățătură, știință căpătată în școli prin învățare, prin studiu organizat; instruire. 2. Pregătire practică a militarilor, totalitatea exercițiilor militare practice făcute în vederea deprinderii mânuirii armelor. 3. (Jur.) Fază procedurală în desfășurarea proceselor constând în adunarea și cercetarea probelor. [Gen. -iei. / cf. fr. instruction, rus. instrukțiia, lat. instructio]. Vezi definitia »
SCÓLIE s. f. 1. cântec aedic în Grecia antică, cu acompaniament instrumental. 2. adnotare gramaticală sau critică la un text clasic. 3. remarcă relativă la o problemă, la o teoremă rezolvată sau demonstrată anterior. (< fr. scolie) Vezi definitia »