DISARTRÍE s.f. (Med.) Articulare defectuoasă a cuvintelor. [< fr. dysarthrie, cf. gr. dys – greu, arthron – articulație]. Vezi definitia »

FRUSTRÁȚIE s.f. Frustrare. [Gen. -iei, var. frustrațiune s.f. / < fr. frustration]. Vezi definitia »

FOTOCROMOXILOGRAFÍE, fotocromoxilografii, s. f. Procedeu de tipărire multicoloră cu clișee gravate în lemn, care sunt confecționate prin reproducere fotografică. ♦ Stampă colorată obținută prin acest procedeu. – Din fr. photochromoxilographie. Vezi definitia »

MĂRTURÍE, mărturii, s. f. 1. Declarație făcută de o persoană pentru a adeveri un lucru sau pentru a-și susține părerile. ♦ Spec. Depoziție făcută de un martor în fața unei instanțe judecătorești. ◊ Mărturie minicinoasă = infracțiune care constă în fapta unui martor de a face afirmații mincinoase sau de a nu spune tot ce știe. ◊ Expr. A sta (sau a fi) mărturie = a se afla de față, a fi martor. ♦ (Înv.) Mărturisire a credinței. ♦ (Rar) Martor. 2. Dovadă, atestare; semn, probă, indiciu. 3. (Reg.) Târg săptămânal (fixat în zilele în care oamenii veneau la oraș pentru a depune mărturii 1). – Martur + suf. -ie. Vezi definitia »

NUMEROLOGÍE s. f. știință a numerelor, care, apelând la complicate legi ale matematicii astrale, servește astrologilor pentru definirea destinului uman. (< fr. numérologie) Vezi definitia »