Definita cuvantului ornament
ORNAMÉNT s.n. 1. Element decorativ format din motive sculptate, pictate etc. și aplicate pe obiecte, pe tipărituri, pe manuscrise, pe monumente etc.; podoabă. ◊ De ornament = ornamental. 2. Figură de stil folosită pentru a înfrumuseța o frază, o cuvântare. ♦ (Muz.) Semn, notă sau grup de note care mărește efectul unei note principale. [Pl. -te, -turi. / < lat. ornamentum, cf. fr. ornement, it. ornamento].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ornament
ABONAMÉNT, abonamente, s. n. Convenție prin care, în schimbul unei sume, o persoană obține pe o anumită perioadă un anumit drept; (concr.) dovadă care atestă acest drept; sumă plătită pentru obținerea acestui drept. Abonament la un ziar. – După fr. abonnement. Vezi definitia »
cuvant care exprima regrete si care promite cel ce a savarsit ceva rau ca nu se va mai intampla; regrez; iertare;moment de regret. Vezi definitia »
MOMÉNT s. n. 1. interval scurt de timp; clipă, secundă. ♦ de ~ = de scurtă durată; efemer; ~ muzical = mică piesă instrumentală înrudită cu impromptuul. ◊ perioadă de timp în care se petrece ceva; etapă. 2. (art.) ocazie. 3. schiță restrânsă la maximum, care cuprinde un instantaneu din viața cotidiană. 4. mărime fizică egală cu produsul dintre o mărime dinamică și una sau mai multe distanțe. (< lat. momentum, it. momento, germ. Moment, fr. moment) Vezi definitia »
PANDÁNT s. n. obiect decorativ simetric cu altul. (< fr. pendant) Vezi definitia »
SUBZISTÉNT, -Ă adj. Care subzistă, care se menține. [Cf. fr. subsistant]. Vezi definitia »