Definita cuvantului orotip
OROTÍP s.n. (Poligr.) Mașină de cules asemănătoare linotipului, la care pe matrițe se află floarea literei în relief, iar aparatul de turnat este înlocuit cu un dispozitiv de tipărire. [< germ. Orotype].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu orotip
DAGHEREOTÍP s. n. aparat în daghereotipie. ◊ imagine obținută. (< fr. daguerréotype) Vezi definitia »
PRINȚÍP s. n. v. principiu. Vezi definitia »
tip de freza Vezi definitia »
rip (-puri), s. n. – (Olt., Banat) Jeg, murdărie. Ngr. ῥύπρος (Scriban). – Der. ripos, adj. (murdar, soios). Cf. răpănos. Vezi definitia »
tip de piersica, la care mieyul nu se ia tot de pe sâmbure Vezi definitia »