Definita cuvantului ortotonus
ORTOTÓNUS s.n. (Med.) Varietate de tetanos caracterizată printr-o contracție a musculaturii corpului, trunchiului și membrelor, care determină o poziție rigidă, dreaptă. [< fr. orthotonos, cf. gr. orthos – drept, tonos – tensiune].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ortotonus
INFRAVÍRUS, -Ă s. n. virus filtrant; ultravirus. (< fr. infravirus) Vezi definitia »
FLÁTUS s.n. (Med.) Gaze expulzate din stomac și intestin. [Pl. -se. / < lat. flatus – vânt]. Vezi definitia »
MÓRDICUS adv. (Latinism) Cu tenacitate, cu unghiile și cu dinții. [< lat. mordicus]. Vezi definitia »
ÓCULUS s.n. (Arhit.) Fereastră rotundă de mici dimensiuni, caracteristică unor biserici romanice sau de epocă gotică timpurie. [< fr. oculus, cf. lat. oculus – ochi]. Vezi definitia »
CHÓRUS s. n. 1. vechi dans și cântec englezesc vioi, interpretat de unul sau mai mulți soliști, refrenul reluat de cor. 2. partea principală a unei teme de jaz. ◊ improvizație colectivă după improvizațiile soliștilor. (< fr., engl. chorus) Vezi definitia »