contratrécere s.f. (înv.) rectificare (a unei greșeli). Vezi definitia »

PERMUTÁRE, permutări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) permuta (1); transfer, permutație. ♦ (Concr.) Ordin, dispoziție de transferare. 2. (Mat.; Lingv.; mai ales la pl.) Operație prin care se schimbă între ele locurile a două sau a mai multor elemente; grupe distincte de obiecte astfel formate; permutație. – V. permuta. Vezi definitia »

DEGIPSÁRE s. f. v. deghipsare [DN] Vezi definitia »

DEZAMORSÁRE s.f. Acțiunea de a dezamorsa și rezultatul ei. [< dezamorsa]. Vezi definitia »

arefóre s.f. pl. Tinere fecioare, slujitoare ale zeiței Atena, care duceau pe cap coșuri cu obiecte sacre până la grădina sanctuarului, în timpul Panateneelor. (< fr. arrhéphores, gr. arrhephorai) Vezi definitia »