RUINÁT, -Ă, ruinați, -te, adj. 1. Căzut în ruină; dărăpănat. 2. Fig. Care și-a pierdut averea; sărăcit, scăpătat. [Pr.: ru-i-] – V. ruina. Vezi definitia »

advocát (advocáți), s. m. – Persoană care are profesiunea de a acorda asistență juridică. – Var. avocat. Mr. avucat. < Lat. advocatus (sec. XIX). Contactul cu fr. avocat, it. avocato, a dat varianta fără d (și der. săi). Forma mr. provine direct din it. – Der. advocățesc, adj.; advocăție, s. f. (avocatură); advocățime, s. f. (adunare de advocați); advocatură, s. f. Vezi definitia »

RADIOBALIZÁT, -Ă, radiobalizați, -te, adj. (Despre rute aeriene) Care a fost marcat cu radiobalize. [Pr.: -di-o-] – V. radiobaliza. Vezi definitia »

LEUCODERIVÁT, leucoderivați, s. m. (Chim.) Compus obținut prin reducerea unor coloranți și care prin oxidare formează materia colorantă inițială; leucobază. [Pr.: le-u-] – Din germ. Leukoderivat, fr. leucodérivé. Vezi definitia »

BISERIÁT, -Ă adj. (bot., zool.) dispus pe două rânduri sau serii. (< fr. bisérié) Vezi definitia »