DISFONÍE, disfonii, s. f. (Med.) Alterare a vocii datorită unor leziuni ale coardelor vocale, ale nervilor laringieni sau ale unor centri nervoși superiori. – Din fr. dysphonie. Vezi definitia »

CONTRAINDICÁȚIE, contraindicații, s. f. Împrejurare specială care interzice aplicarea unui tratament sau folosirea unui remediu, regim alimentar etc. [Pr.: -tra-in-] – Din fr. contre-indication. Vezi definitia »

HURÍE s. f. 1. fecioară de o frumusețe deosebită, promisă lui Mahomed credincioșilor musulmani în rai. 2. femeie foarte frumoasă. (după fr. houri) Vezi definitia »

TALALGÍE s. f. durere persistentă a calcaneului. (< fr. talalgie) Vezi definitia »

LIMNOLOGÍE s. f. 1. ramură a hidrologiei care studiază fenomenele fizice și biologice ce au loc în lacuri. 2. parte a hidrologiei care se ocupă cu studiul apelor interioare. (< fr. limnologie) Vezi definitia »