Definita cuvantului panică
PÁNICĂ s.f. Spaimă, frică mare, subită, adesea fără temei; teroare. [Gen. -cii. / < fr. panique, cf. it. panico, gr. panikos < Pan – zeul care producea groază călătorilor].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu panică
a nu ști de glumă expr. 1. a nu avea simțul umorului; a riposta când se fac glume la adresa / pe seama sa. 2. a fi exigent; a fi intransigent. Vezi definitia »
SINTÁGMĂ s. f. unitate semantico-sintactică stabilă, din două sau mai multe cuvinte între care există raporturi de subordonare. (< fr. syntagme) Vezi definitia »
liftă, lifte s. f. (înv., peior.) om rău / hain. Vezi definitia »
pidelúșă, pidelúșe, s.f. (reg.) grămăjoară de fân. Vezi definitia »
TESLĂ, tesle, s. f. Unealtă cu coada scurtă, cu tăiș metalic lat și curbat, folosită de dulgheri, rotari și dogari. – Din sl. tesla. Vezi definitia »