FURCĂRÍE, furcării, s. f. (Rar) Șezătoare la care se toarce cu furca (3); furcă (4). – Furcă + suf. -ărie. Vezi definitia »

FOSFOROGRAFÍE s. f. metodă de reproducere a obiectelor și spectrelor în lumină infraroșie cu ajutorul unui ecran fosforescent. (< fr. phosphorographie) Vezi definitia »

MUZEOLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul organizării muzeelor, al conservării și prezentării exponatelor dintr-un muzeu; muzeistică. [Pron. -ze-o-, gen. -iei. / < fr. muséologie, cf. engl. museology]. Vezi definitia »

CONVÚLSIE, convulsii, s. f. 1. Contracție bruscă, involuntară, prelungită a musculaturii unui segment corporal sau a întregului corp; spasm. 2. Fig. Frământare, zvârcolire, încordare. [Var.: convulsiúne s. f.] – Din fr. convulsion, lat. convulsio, -onis. Vezi definitia »

VACÁNȚIE, vacanții, s. f. V. vacanță. Vezi definitia »