HETAÍRĂ, hetaire, s. f. Nume dat curtezanelor din Grecia antică. – Din fr. hétaïre. Vezi definitia »

vătálă s. f., g.-d. art. vătálei; pl. vătále Vezi definitia »

CHÍNTĂ s. f. 1. a cincea poziție de apărare la scrimă. 2. formație de cinci cărți consecutive de aceeași culoare la jocul de cărți. (< fr. quinte) Vezi definitia »

HÂRCÂIÁLĂ, hârcâieli, s. f. Hârâială. [Pr.: -câ-ia-] – Hârcâi + suf. -eală. Vezi definitia »

ANTICATALÍZĂ s.f. Acțiunea de încetinire a unei reacții chimice de către anumite substanțe. [Cf. germ. Antikatalyse]. Vezi definitia »