FÉRMIU s.n. Element transuranic sintetic. [Pron. -miu. / < fr. fermium, cf. Fermi – fizician italian]. Vezi definitia »

TESTIMÓNIU s.n. (Liv.) Mărturie, dovadă. ♦ (Concr.) Act, document care certifică ceva. [< lat. testimonium]. Vezi definitia »

AGAMETÁNGIU s. n. corp de fructificație în care se dezvoltă agameții. (< fr. agamétange) Vezi definitia »

AMFÍBIU, -IE adj., s.m. și f. 1. (Animal) care trăiește în apă și pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă și alta pe uscat. ♦ (Despre vehicule) Adaptat pentru a putea funcționa și circula pe apă și pe uscat. 2. (Fig.) Care are o natură dublă, care aparține de stări deosebite. // s.n. Avion de tip vechi, capabil atât să aterizeze cât și să amerizeze. ♦ (și s.f.) Automobil sau tanc echipat special pentru a putea merge și prin apă. [< fr. amphibie, cf. gr. amphi – de amândouă părțile, bios – viață]. Vezi definitia »

DUELGÍU, duelgii, s. m. (Înv.) Persoană care are mania de a se duela, care se duelează cu orice prilej. [Pr.: du-el-] – Duel + suf. -giu. Vezi definitia »