ítros s.m. sg. (înv.) slujbă religioasă oficiată dimineața devreme, înaintea liturghiei; utrenie, mânecare. Vezi definitia »

PRECOMATÓS, -OÁSĂ adj. referitor la precomă. (< pre- + comatos) Vezi definitia »

STAFIÓS, -OÁSĂ, stafioși, -oase, adj. (Neobișnuit) Care înspăimântă, ca o stafie. – Din stafie + suf. -os. Vezi definitia »

SERÓS, -OÁSĂ adj. 1. de natura serului, a serozității. 2. (despre țesuturi) care conține, secretă o serozitate. ♦ membrană õasă (și s. f.) = membrană care căptușește unele organe, constituită din două foi subțiri între care se găsește o serozitate; membrană care protejează articulațiile osoase. (< fr. séreux) Vezi definitia »

secăciós, secăcioásă, adj. (înv.) 1. (despre sol, locuri și terenuri) care este lipsit de umezeală, arid, sec, secetos, uscat, secățiu, secățiv, nefertil, neproductiv, steril, sterp. 2. (în forma: săcăcios) extenuat. Vezi definitia »