PÍCĂ², pici, s. f. Unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărțile de joc, de culoare neagră, în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus și cu o codiță în partea de jos; p. ext. carte de joc cu acest semn. – Din germ. Pik, fr. pique. Vezi definitia »

TESTOSTERÓNĂ s.f. v. testosteron. Vezi definitia »

BRUCÍNĂ s. f. alcaloid foarte toxic din nuca vomică, utilizat în medicină și farmacie. (< fr. brucine) Vezi definitia »

POLÍCRĂ s. f. v. poreclă. Vezi definitia »

SIGMÁTICĂ s.f. Parte a semioticii care studiază relațiile dintre semn și ceea ce el desemnează, excluzând semnificația lingvistică. [Gen. -cii. / < fr. sigmatique]. Vezi definitia »