catísmă (catísme), s. f. – Una din cele douăzeci de secțiuni în care se împarte psaltirea. Gr. ϰάθισμα prin intermediul sl. kathisma. Vezi definitia »

ORBĂLȚĂTÚRĂ s. f. v. orbălțitură. Vezi definitia »

ALIÁNȚĂ, alianțe, s. f. 1. Legătură (temporară) între două sau mai multe grupuri în vederea realizării unui scop comun; legătură stabilită între două sau mai multe state, pe baza unui tratat. ◊ Alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare = legătură strânsă, tovărășie, colaborare între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare, în vederea luptei comune pentru desființarea exploatării omului de către om, pentru construirea socialismului și desființarea claselor. 2. (În expr.) Rudă prin alianță = persoană devenită, prin contractarea unei căsătorii, rudă cu rudele soției sau ale soțului. [Pr.: -li-an-] – Fr. alliance. Vezi definitia »

ȘUFÁNĂ, șufane, s. f. Par gros și lung, ascuțit la un capăt, cu care se fixează năvodul la fundul apei ca să nu scape peștele pe sub el. Vezi definitia »

LANSÉTĂ, lansete, s. f. Undiță prevăzută cu năluci și mulinetă, folosită de obicei pentru pescuitul peștilor răpitori prin aruncarea la mare distanță. – Din fr. lancette. Vezi definitia »