CARCÁSĂ s.f. 1. (Parte a unui) sistem osos al unui animal. 2. Cadru, osatură, schelet (al unei mașini, al unei construcții etc.). [< fr. carcasse, cf. rus. karkas]. Vezi definitia »

scoicúță, scoicúțe, s.f. 1. (înv.) scoică mică; scoiculiță. 2. (reg.) partea chitinoasă care leagă capul insectelor de corp. Vezi definitia »

GÚZLĂ, guzle, s. f. Instrument muzical popular specific popoarelor slave, făcut dintr-o cutie de lemn plată, cu una sau mai multe coarde. – Din scr. gusle, fr. guzla. Vezi definitia »

ENOLÁZĂ s. f. enzimă care intervine în procesul de fermentație alcoolică. (< fr. énolase) Vezi definitia »

PINGÍCĂ s. f. v. pingea. Vezi definitia »