prepúne, prepún, vb. III (înv. și reg.) 1. a pune, a așeza înainte. 2. a pune, a așeza în loc; a înlocui. 3. a adăuga, a înnădi. 4. (fig.) a întreba. 5. (despre texte originale) a copia. 6. (despre opere scrise, texte) a traduce (în altă limbă). 7. a presupune, a bănui; a suspecta. 8. a nu avea încredere în cineva sau ceva; a se îndoi. 9. a prevesti. 10. (despre oameni) a învesti, a însărcina cu o anumită funcție, misiune; a numi într-un post. 11. (despre oameni) a cunoaște (de mai înainte). 12. (refl.) a se lăsa antrenat la ceva. 13. (despre cereale) a semăna a doua oară. Vezi definitia »

NEGAȚIÚNE s.f. v. negație. Vezi definitia »

EXOEMISIÚNE s. f. emisiune de electroni de către o suprafață (ne)metalică supusă în prealabil unei acțiuni fizice. (< fr. exoémission) Vezi definitia »

tembeliziune, tembeliziuni s. f. (glum.) televiziune. Vezi definitia »

DISTORSIÚNE s. f. 1. deformare a unei imagini, a unei unde sau a unui semnal audio, datorată imperfecțiunii sistemelor de înregistrare, de transmitere sau redare. 2. modificare a repartiției câmpului magnetic de sub polii de excitație ai unei mașini de curent continuu, produsă de reacția indusului. 3. deplasare sistematică a unui rezultat prin metode statice de la valoarea reală. 4. torsiune a expresiei verbale, a gândirii, în schizofrenie. (< fr. distorsion, lat. distorsio) Vezi definitia »