Definita cuvantului bătătură
BĂTĂTÚRĂ, bătături, s. f. 1. Teren bătătorit (în fața casei); p. ext. (pop.) ogradă, curte (la casele țărănești). 2. Îngroșare a pielii palmelor sau tălpilor. ◊ Expr. (Fam.) A călca (pe cineva) pe bătătură = a supăra, a enerva, a atinge (pe cineva) unde îl doare mai tare. 3. Băteală. – Lat. battitura.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bătătură
ECTOPLÁSMĂ, ectoplasme, s. f. 1. Zonă periferică a citoplasmei celulare; hialoplasmă. 2. Substanță spirituală pe care spiritiștii susțin că o emană mediile în timpul transei; teleplasmă. – Din fr. ectoplasme. Vezi definitia »
OȚĂRÁLĂ s. f. v. oțăreală. Vezi definitia »
BRAȚÉTĂ s. f. (Fam., în expr.) A merge cu cineva (sau a lua pe cineva) la brațetă = a merge cu cineva (sau a lua pe cineva) de braț. – Din braț (după it. [a] braccetto). Vezi definitia »
VEDRÍȚĂ, vedrițe, s. f. Diminutiv al lui vadră; vedrișoară. – Vadră + suf. -iță. Vezi definitia »
CHINIDÍNĂ s. f. alcaloid din scoarța arborelui de chinină folosit în tratamentul aritmiilor cardiace. (< fr. quinidine) Vezi definitia »