ATÓM (‹ fr., lat.) s. m. 1. Particulă din care sînt alcătuite toate substanțele, solide, lichide, sau gazoase. Reprezintă cea mai mică parte a unei substanțe simple (element chimic) care mai păstrează însușirile chimice ale acesteia. Este format din dintr-un nucleu central și electroni. Poate exista fie liber, fie în combinații cu alți atomi (identici sau diferiți) alcătuind molecula. A. social = noțiune introdusă în psihosociologie de J.L. Moreno, desemnînd cea mai mică unitate viabilă a matricei sociometrice, nucleul tuturor relațiilor socioafective (numite „tele”-uri) care s-au constituit în jurul unui individ. Vezi definitia »

HEMATÓM s. n. aglomerare de sânge închistat într-o cavitate naturală sau sub piele, de o hemoragie. (< fr. hématome) Vezi definitia »

IZOTOM, -Ă adj. (despre plante) care prezintă izotomie. (< lat. isotomus) Vezi definitia »

MONOCRÓM, -Ă adj. Care are o singură culoare; monocromatic (1) [în DN]. (Despre o pictură) Executată în valorile apropiate ale aceluiași ton. V. camaieu, grisai. ♦ (Fig.) Monoton, uniform. [< fr. monochrome, cf. gr. monos – unic, chroma – culoare]. Vezi definitia »

CORIOEPITELIÓM s. n. tumoare malignă care se dezvoltă în uter din resturile placentare rămase după o sarcină. (< fr. chorio-épithéliome) Vezi definitia »