míșcă (míște), s. f. – Batistă legată cu care se dau lovituri la mîini, într-un joc de copii. Bg. miška „șoarece” (Candrea). Vezi definitia »

trágnă, trágne, s.f. (reg.) rană făcută de șa pe spinarea calului; sagnă. Vezi definitia »

MLÁȘTINĂ, mlaștini, s. f. Depresiune naturală de teren fără scurgere, în care se adună și stagnează apa provenită din precipitații, din inundații sau din pânza freatică; mlacă. – Din sl. *mlaština. Vezi definitia »

EȘÁRFĂ s.f. 1. Șal, fular, bandă de mătase, de stofă care este purtată de femei ca podoabă. 2. Fâșie, bandă care se poartă peste piept sau peste mijloc ca semn al unei demnități, al unei funcții etc. 3. Bandă de stofă care se poartă pe după gât pentru susținerea antebrațului. [< fr. écharpe]. Vezi definitia »

COCIÓRBĂ s. f. v. cociorvă. Vezi definitia »