Definita cuvantului pentacrin
PENTACRÍN s.m. Echinoderm cu corpul în formă de potir pe marginea căruia sunt prinse brațele bifurcate și penate cu aspect de floare, care duce viață sedentară, fiind fixat pe fundurile marine cu ajutorul unui peduncul; crin-de-mare. [< fr. pentacrine].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pentacrin
cárchin s.n. (reg.) cancer. Vezi definitia »
siriiánin, siriiánini, s.m. (înv.) persoană care aparține unor populații din vechea Mesopotamie; siriac. Vezi definitia »
PALEOCREȘTÍN, -Ă adj. referitor la începuturile creștinismului. ♦ artă ~ă = arta primilor creștini, dezvoltată în Occident, ale cărei forme dovedesc legături profunde cu arta de tradiție elenistică (picturi relativ rudimentare, scene și motive pătrunse de un întreg simbolism). (după fr. paléochrétien) Vezi definitia »
SUPRAFÍN, -Ă adj. Superfin. [Cf. it. sopraffino]. Vezi definitia »
SEMILEȘÍN, semileșinuri, s. n. v. AMEȚEÁLĂ, amețeli, s. f. Stare de semileșin, în care omul își pierde simțul echilibrului. – [DLRM] Vezi definitia »