TURUITÚRĂ, turuituri, s. f. (Fam. și depr.) Turuiala. [Pr.: -ru-i-] – Turui + suf. -tură. Vezi definitia »

HRINCÚȚĂ, hrincuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui hrincă. – Hrincă + suf. -uță. Vezi definitia »

IPERÍTĂ s. f. Substanță toxică vezicantă, cu aspect de lichid uleios, folosită ca armă chimică în primul război mondial. [Var.: hiperítă s. f.] – Din fr. ypérite. Vezi definitia »

ANCHILOSTOMIÁZĂ, achilostomiaze, s. f. Boală (provocată de anchilostom) care se caracterizează prin inflamarea mucoasei intestinale și prin pierderea hemoglobinei. [Pr.: -mi-a-] – Fr. ankylostomiase. Vezi definitia »

GÁNGĂ s.f. Mineralele, în general neutilizabile, cu care este amestecat minereul util dintr-un zăcământ. [Cf. fr. gangue, germ. Gang]. Vezi definitia »